Călătoria care mi-a schimbat drumul

Fă-te, mamă, stewardesă! Eşti înaltă, frumoasă şi deşteaptă… ce-ţi lipseşte? Te bagi la o companie de asta şmecheră şi vezi toată lumea!

Mama, draga de ea, mereu a visat să bată Pământul ăsta de-a lungul şi de-a latul… sau mai mult “de-a roata”… că deh… e rotund. O fi fost vreun cercetător sau vreun descoperitor de pământuri noi într-o viaţă anterioară. Are o sămânţă din spiritul lui Magellan în ea… cu siguranţă.

Lasă-mă, mamă, în pace cu avioanele tale… eu mă duc în capitală să îmi găsesc destinul.

–  Şi ce o să faci, fata mamei, în capitală? Să te angajezi la vreun patron să tragă ăla de tine în toate părţile. Să te muncească şi să te subestimeze. Ascult-o pe mama… lumea asta e mare şi poţi să o vezi pe toată. Pare-se că n-ai luat nimic din spiritul meu de călător. Fii atentă… vorbesc cu taică-tu şi mergem într-o vacanţă specială înainte să pleci tu la facultate. Ce spui? Căutăm o destinaţie exotică pentru vacanţe speciale şi ne punem la drum.

– Ce spui tu, mamă, acolo? De unde atâţia bani?

– Hai, lasă… n-ai tu grijă. Am eu ceva deoparte… că ziceam că plec cu taică-tu în Bahamas. Dar poate aşa te conving pe tine să vrei să cunoşti lumea. Ia zi, ai şi tu ceva destinaţii speciale pe care să te fi gândit măcar vreodată că vrei să le vezi? Vreo destinaţie exotică?

– Da, mamă… m-aş duce în Indonezia… i-am spus râzând în hohote.

– Bine!

Şi a plecat mama din camera mea. Eu, mi-am vāzut de ale mele… Ea, nu… nici de-ale mele, nici de-ale ei.

A doua zi, pe la ora 14, intră mama la mine în cameră, val-vârtej. Avea în mâini laptopul şi nişte hărţi.

vacantespeciale-ro_superblog2018-5_zpsgcuss6jb

Indonezia ai vrut… Indonezia îţi dăm… Ia fii atentă ce am găsit eu… Am intrat pe site-ul CND Vacanţe Speciale şi, ghici ce? Au destinaţia asta… aşa că, acolo mergem, în Bali. Să ştii că am făcut şi ceva săpături… O sa vedem Templele şi plajele, recifuri de corali şi vom face yoga. Eu cred că aşa vei reuşi să te reculegi şi să te relaxezi suficient cât să iţi poţi da seama ce vrei.

– Doamne iartă-mă! Voi nu sunteţi cu toate ţiglele pe casă! Cum să mergem în Bali? E aşa departe! Şi costă o avere!!!

– Tu nu auzi ce-ţi spun? Dacă am zis că mergem… păi atunci mergem! Şi discuţia e încheiată. Anulează tot ce ai planificat pentru mijlocul lunii viitoare… 

M-a lăsat iar nedumerită şi cu gura căscată. Măi, fraţilor… o avea şi mama dreptatea ei, nu zic nu… dar, totuşi… Bali?! Mă rog, mama a fost destul de înverşunată aşa că, se pare, nu îmi rămâne decât să merg pe mâna ei.

După două luni…

Mama nu a mai întrebat şi nu a mai adus vorba despre toată treaba cu stewardesa. Am intrat în casă cu un tort imens în mână şi i-am spus să se aşeze… I-am luat mâinile calde în mâini…

Mama, îţi mulţumesc pentru vacanţa specială din Bali. Vreau să ştii că, pentru mine, a fost ca o călătorie de iniţiere. Minunile de dincolo de graniţe merită văzute şi păstrate în suflet. Ai avut dreptate… Deşi, cumva, este visul tău… a devenit şi visul meu… voi da admitere la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, pentru a deveni însoţitor de bord!

– Doamne! Asta e cea mai bună veste pe care mi-o puteai da! Să îţi ajute Domnul, fata mea!

Mama a fost fericită de atunci încolo şi, ce credeţi? Şi eu sunt!

Articol scris pentru Spring Super Blog 2018.

Advertisements

3 thoughts on “Călătoria care mi-a schimbat drumul

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s