Călătoria de la începutul vieții – BONUS Concurs cu premii de 750 de Euro

Pentru unii, viața începe cu un simplu “Bună!”… pentru alții, viața începe cu un sărut… pentru noi, viața a început cu o călătorie.

Deși eram colegi de muncă, nu ne cunoșteam aproape deloc. Doar el mă observase… pentru că eu eram prea ocupată cu viața pe care o duceam atunci și care, era anostă și fără aproape niciun fel de deschidere. Mă complăceam în ce aveam și consideram că nu merit nimic în plus. La 26 de ani devenisem destul de conservatoare

El mă curta de cîteva luni… dar flirtul lui mi se părea nepotrivit pentru mine. Nu reușeam să găsesc portița către lumea care era în afara casei mele fără emoții sau spontaneitate. Totuși, ceva din el, reușise să dărâme zidul pe care îl ridicasem în jurul meu și îmi dăduse curaj să ies din relația pe care o aveam deja.

Jurasem că voi petrece un timp singură… că îmi voi da timp să mă vindec… că îmi voi permite să mă regăsesc… îi spusesem și lui asta. Iar el îmi răspundea…

– Eu te vreau! Te vreau așa cum ești! Îți voi da tot timpul de care ai nevoie… tot sprijinul meu… Doar lasă-mă să fiu în viața ta!

Într-o miercuri de septembrie, în timp ce se pregătea să plece într-o delegație, mi-a spus, mai mult printre ușile biroului…

– Te aștept în week-end la Constanța! și a plecat, lăsându-mă nedumerită și contrariată.

În următoarele trei zile m-am gândit și m-am răzgândit de sute de ori. Am zâmbit la ideea că mi-ar plăcea o escapadă la mare în septembrie… și m-am întristat la gândul că, dacă nu iese nimic din povestea asta, voi suferi, pentru a nu-știu-câta oară.

Ceva, însă, m-a făcut să-mi risc sufletul, din nou. Nici acum nu știu ce… dar vineri, la ora 17.00 eram în microbusul de Constanța. Eu… cu sufletul încă timorat… fără niciun fel de speranță… fără nicio așteptare… doar eu și rucsacul roz al colegei mele, Ana.

Ne-am plimbat pe faleza Cazinoului sub minunata lună plină oglindită în valurile mării. Ea a semnat martoră iubirii ce se înfiripa sub lumina ei. Marea ne-a binecuvântat unirea și a purtat cu ea secretul pe valuri iar…și iar… și iar… Am admirat răsăritul de soare ca pecete a începutului nostru…

 

This slideshow requires JavaScript.

În cele două zile am aflat unul despre altul exact atât cât am avut nevoie să știm pentru ca să ne dăm seama că suntem suflete pereche.

O călătorie, înseamnă mereu altceva… Indiferent cum începe, la finalul ei, nimic nu va mai fi la fel. Și nu numai datorită locurilor vizitate, ci, mai ales, a sentimentelor pe care le generează.

Această evadare, de acum 7 ani, a schimbat viața a doi oameni care, deși se vedeau zilnic, nu știau că sunt sortiți să fie împreună. Nu știau că ei aveau o iubire scrisă în stele… cu litere de foc și gheață… o iubire care aștepta, cuminte, de la începutul vremii, să se întâmple.

Acea călătorie a fost pentru noi Începutul!

A fost o călătorie pentru o viaţă! Acum, după 7 ani, avem doi copii minunaţi şi o casă liniştită şi împlinită!

p1150716_zpsyw97qfae

Dragi cititori, acest articol este scris pentru proba nr. 2 din competiția de blogging creativ Spring SuperBlog 2018… probă sponsorizată de MOMONDO.RO. Vă rog să lăsați un comentariu în care să povestiți cea mai frumoasă amintire pe care o aveți din călătoriile voastre și puteți câștiga un city-break de 500 de Euro sau unul din cele 5 vouchere de călătorie în valoare de 50 de Euro. În plus, comentariile și like-urile voastre, mă pot duce pe mine mai aproape de podiumul competiției.

 

Advertisements

20 thoughts on “Călătoria de la începutul vieții – BONUS Concurs cu premii de 750 de Euro

  1. Luiza emotiidemamica.ro says:

    Nu am calatorit mult, insa atunci cand am facut-o am strâns amintiri cat pentru toata viata. Luna de miere pentru mine a fost speciala. Am ales un hotel din Antalya si am plecat cu avionul la doua zile dupa marele eveniment, nunta.
    Poate ca alti tineri casatoriti aleg locuri romantice de vizitat, noi am ales sa avem parc acvatic. Buna alegere! Nu aveam copii la acea vreme, dar sincer am fost noi copii atunci. Imi amintesc ca nu ne mai saturam de ceea ce era acolo.
    Am ales sa facem rafting, scuba si am mancat zeci de specialitati, am vazut apusul pe malul marii si ne-am plimbat cu bicicletele prin zona.
    Dupa jumatate de an de la acea excursie am ramas insarcinata cu primul copil, dar imi doresc sa repetam experienta in formula de 4 😍

    Liked by 1 person

  2. Monica Ciuca says:

    Când fetita a dorit sa zboare cu avionul, la 4.5 ani, am fost la Veneția… Superb, și acum revedem pozele cu mare plăcere! Primul comentariu: “asa scurt zborul?”… 😏

    Liked by 1 person

  3. Andreea Visan says:

    Imi amintesc cu placere ca v-am cunoscut la Constanta, ca erati de putin timp impreuna si mi-ai povestit aceste momente frumoase. Noi doua ne-am imprietenit imediat (in pauzele de la tenis) si poate povestea voastra ne-a inspirat si pe noi, pentru ca dupa cateva luni incepeam si noi calatoria noastra care…se pare ca ne-a adus pana in Uk. Astept cu nerabdare si bucurie sa vad unde ne va duce in viitor😙

    Liked by 1 person

  4. Gabriela says:

    Acum ceva vreme plecasem cu trenul in Timisoara sa ma intalnesc cu iubitul meu, actual sot. Grabita cum eram si totodata speriata de asa drum lung , asteptam pe peronul garii foarte agitata.
    A sosit trenul, mi.am luat gentuta si am.urcat. M.am asezat frumusel pe scaun cu ale mele casti si un zambet pana la urechi. Dupa 15 min , dupa ce trenul deja pornise, mi.am dat seama ca bagajul meu cel mare era uitat pe peron. M.am ridicat …m.am agitat…m.am dus la controlor cu speranta ca pot face ceva sa.mi salvez lucrurile..in special cadoul pt iubit. Dar nu…in zadar erau strigatele si of.urile mele. Din stanga si dreapta mea se auzea: ” da ce uituca mai e si fata asta”……”Asta e….viata merge mai departe…..nu- s decat cateva haine si…si mai multe chestii” mi.am zis eu.
    Ma calmesem…mai erau 30 min si ajungeam in Timisoara….dar eu obosita cum eram….am adormit….am picat intr.un somn adanc. Eram deja la gara in Timisoara si eu tot dormeam( imi faceam somnul de frumusete) dar la un moment dat , nenea cu controlul a venit si m.a trezit spunandu.mi pe un ton f grav ca trenul se pregateste sa plece din nou la Bucuresti si…..sa ma dau jos mai repede 🤣
    Mi.am luat geanta si ciufulita si inca somnoroasa, am coborat . Telefonul nu mai avea baterie, nu cunosteam pe nimeni , iubitul nu mi.l zaream in gara…..si eu tot asteptam….asteptam o minune….daarr…pana la urma , mi am zarit iubitul, transpirat umbla pe tot peronul stanga dreapta…cumva sa ma gaseasca stiind ca eu am ajuns. Chiar daca am avut cateva ore fooarte nasoale….urmatoarele zile au fost speciale….Timisoara e un oras deosebit, frumos iar clipele alaturi de persoana iubita au facut ca minivacanta mea sa fie una reusita, de neuitat deoarce intr.o seara minunata am fost ceruta de sotie….totul s.a terminat cu un mare DA si bagajul uitat, hainele, lucrurile personale si cadoul mult asteptat pt iubitul meu , ramase in Bucuresti, somnul adancit de era sa ma intorc de unde am plecat si nenea controlor cu vocea lui cea rastita, toate la un loc au facut sa fie cea mai frumoasa vacanta pe care am avut.o.

    Liked by 1 person

    • Mamica Mariei says:

      🤣🤣🤣 M-ai facut sa rad! Ce peripetii!!! Cum spuneam si in articol, nimic nu mai este la fel dupa o calatorie…intr-adevar Timisoara este un oras minunat… l-am vazut doar iarna si sper sa imi fie ingaduit, la un moment dat, sa il vad si in splendoarea altor snotimpuri.
      Felicitari pentru cererea in casatorie! Multumesc pentru comentariu si succes! 🤗😘

      Like

  5. Mihaela Avram says:

    Frumos! 7 ani deja? Parcă a fost ieri….
    Despre călătorii? Păi, ce să zic?! Până în 2001 am trecut prin atâtea orașe….
    Oricum, cel mai frumos loc/city pentru mine poartă numele iubirii mele: Familia.
    In “acest” loc am avut bucuria răsăriturilor și apusurilor de soare, frumusețea nașterii a două minunății ( mari acum), a bucuriei continue, a emoțiilor. Familia este locul binecuvântat de Dumnezeu, unde găsesc toate bucuriile vieții, unde străzile sunt mereu curățate, unde nu trebuie să stau în ambuteiaje, unde plouă și e soare atunci când trebuie, unde am toate magazinele pe care le voiesc, unde toate se întâmplă spre înțelepțire.

    Liked by 1 person

  6. Anca N says:

    Buna,mamica Mariei :* emotionanta povestea, ca intotdeauna. Am auzit-o de…ceva ori pana acum, dar de fiecare data retraiesc aceleasi emotii si reusesti sa surprinzi esenta iubirii. Si noi am avut parte de cateva calatorii care ne-au schimbat viata. Eram impreuna cu sotul meu, doar iubiti la acea vreme, cand am ales sa vizitam Belgia si imprejurimile..long story short, m-am ales cu un inel de logodna..a urmat nunta si anul urmator am plecat in Grecia in formula marita. Te pupam si continua sa scrii pt ca o faci bine :*

    Liked by 1 person

  7. Livia L says:

    Buna, nu am calatorit mult, dar atunci cand am facut-o a fost cu emotie si cateodata cu putina inconstienta. O sa va povestesc o amintire de acum ceva ani ce implica o Dacia 1310, 4 adulti, 5 copii cu varste intre 3 si 7 ani si un drum de 600 de km de la Severin la Constanta. Eram tineri, aveam o foarte mare incredere in fortele noastre si am luat drumul marii. Ne-am urcat toti cei 4 adulti in masina, am inghesuit copiii peste noi si am pornit noaptea pe la 2 ca sa fim dimineata la mare. In una din opririle noastre intr-o parcare amenajata la marginea drumului ne-am intalnit cu o alta familie oprita la cafeaua de dimineata. Stateau si fumau o tigara si sorbeau din termos linistiti. In momentul in care ne-am dat jos din masina si nu ne mai opream din coborat, cei doi au ramas cu gurile cascate si cu termosul la buze,umiti de cati eram. S-au bagat in seama cu noi,fiind tot din Mehedinti, si ne-au spus ca paream ca niste clovni care se inghesuie intr-o masina mica si tot intra, tot intra si nu se ma opresc. Acea vacanta este una pe care o sa mi-o amintesc toata viata, a fost ingrozitor de obositoare dar memorabila. Iata ca cei 5 verisori au acum peste 30 de ani si noi nu am “murit” ca i-am dus la mare.

    Liked by 1 person

  8. Elena says:

    Viața este cea mai frumoasă călătorie! Ea iti poartă pașii prin locuri frumoase care te fac să crești, să înveți, să iubești,sa-ti întemeiezi o familie, să visezi, să speri , să întâlnești oameni frumoși….. Am călătorit ceva la viața mea, ca un adevărat săgetător, dar cea mai lungă călătorie a fost de vreo șase ani unde am vizitat multe locuri, am invatat o limbă străină, m-am integrat intr-o nouă cultură cu obiceiuri si traditii diferite , mi-am facut mulți prieteni si am cunoscut oameni frumoși din toate colțurile lumii. M-am reîntors cu drag si de fiecare data am petrecut clipe frumoase si am vizitat alte locuri . O astfel de experiență merită trăită măcar odată-n viață! Ca orice săgetător , mereu sunt pe drumuri și cu gândul la o nouă călătorie😊😊😋😋Chiar, ce destinații imi sugerati? 😉😉 Apropoo, cine vine cu mine?😊😊😉😉😋😋🤗🤗🤗🤗🤗

    Liked by 1 person

  9. Oana says:

    Fiecare călătorie a fost minunată, fiecare călătorie mi-a oferit altceva. De la plimbat cu snowmobile-ul, dat cu parapanta și urcat pe Tâmpa (ulterior aflând că urșii ies din bârlogurile lor după mâncare), la drumeții de 2-3 nopți pe munte (pe Negoiu, iarăși cu alte peripeții cu urși sau pe Bucegi cu ceață deasă care nu ne permitea sa vedem nici pe unde mergem, darămite să ne mai bucuram de priveliște), la pelerinajul din Israel unde am cunoscut energii și emoții nemaiîntâlnite, la city-break-uri prin Londra și Roma (unde am mers timp de patru zile de la 06.00 a.m. și până la 10.00 p.m., în încercarea de a devora întreg orașul, ulterior aflând că eram însărcinată), la o drumeție de o zi prin Canionul Șapte Scări cu “Zmeura” în marsupiu (prima excursie în trei după o luuuungă perioadă de stat acasă), până la “luna de miere” împreună cu “Zmeura” care avea numai 9 luni în Thassos unde era invazie de albine și viespi…
    Cum aș putea alege cea mai frumoasă vacanță? Pot doar să cred că vacanțele ce vor urma, le vor întrece pe cele ce au fost. Unde-s mai mulți, distracția sporește 😊 și în final nu destinația contează, ci cei care te însoțesc până acolo.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s