Burtica cu… veşti :)

Deschid acest nou an cu veşti despre noi… v-am promis că vă ţin la curent cu noua sarcină… din păcate, am multe momente când nu mă simt ca de obicei. Sunt zile când nu am putere să mă ridic din pat . Din această cauză scriu rar. Dar vă voi da veşti 🙂

Am aflat în luna octombrie că mai apare un bebeluş în familia noastră. A fost o bucurie la fel de mare ca atunci când am aflat de Maria. În acelaşi timp, am simţit şi frică. Deşi este a doua sarcină, ştiam că va fi diferit din multe puncte de vedere. Şi, într-adevăr, aşa este.

La inceput, până în săptămâna a 7-a, am simţit din plin stările de greaţă. Stăteam în pat destul de mult pentru că nu găseam puterea să mă ridic. Deşi, din fericire, nu am vărsat niciodată, senzaţia de greaţă era permanentă şi continuă. Mirosuri ca cel de cafea era chinuitor pentru mine… în condiţiile în care sunt o fană înfocată a cafelei. Carnea de pui, deşi era proaspătă, avea un miros înţepător. Gustul se schimbase… faceam cafeaua şi mă uitam la ea 30 de minute. Eram convinsă că gustul ei nu mai e cel de altădată. Până la urmă luam două guri şi cu ele rămâneam toată ziua.

Tot în acest timp am avut şi dureri de cap. Nu puteam lua medicamente şi doar stăteam în linişte. Îmi făcea bine să mă odihnesc sau chiar să dorm.

După senzaţia de greaţă, a venit o perioadă de foame… la fel de constantă şi permanentă ca şi cea anterioară. Foamea se combina perfect cu pofta. Şi, vă rog, să nu râdeţi de mine… aş fi mâncat doar salam. 😊 şi, făceam sandwich-uri cu unt, salam şi legume (roşii, castraveţi). Asta s-a întâmplat până în săptămâna a 9-a.

Primul ecograf l-am facut la 9 săptămâni şi 4 zile. Astfel am aflat că, datorită faptului că alăptam, implantarea s-a produs mai târziu.

aviary_1485158081952_zpsmtd79rue

La 12 săptămâni am făcut morfologia de trimestrul I. Totul era bine cu bebeluşul. Are mânuţe, picioruşe şi tot ce trebuie la locul lor. Era foarte neastâmpărat la momentul analizei aşa că nu toate au putut fi văzute perfect. Dar, per ansamblu era totul bine.

Acum are 19 săptămâni şi nu trece zi în care să nu îl simt, lucru care mă bucură foarte mult. Burtica este foarte vizibilă şi o port mândră peste tot.

Peste două săptămâni avem programare pentru morfologia de trimestrul al II-lea pe care o aşteptăm cu mare nerăbdare. 🙂

Sunt curioasă dacă sunt viitoare mămici care ne urmăresc. Arătaţi-vă, vă rog! 😘

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s