O sambata de primavara la mijloc de iarna

img_20160130_154743_zpsfdsx5sab_edit_1454185530977_zpsez7j3jlo

Asa a fost si ziua noastra. Desi a debutat cu trezirea la ora 7:00 AM. Deh…Maria mai avea de invatat niste animalute. I-am cumparat de curand niste carticele educative si o orga care face ca toate animalele si are si clapite care, apasate, canta tot felul de cantecele. S-a enervat initial ca nu era data pe ON si nu canta…problema rezolvata 😉 De cum s-a trezit a luat carticele si a inceput sa imite animalele…pupaza, maimuta, vaca si, mai ales, catelul. Cel mai mult ii place cum face catelul. Are si un stil aparte de a-l imita. Nu va pot reproduce in scris pentru ca e chiar aparte 🙂

Micul dejun a fost optional astazi. Doar sucul de fructe, care nu inceteaza a fi preferatul ei, a fost acceptat in meniu. Dupa o repriza lunga de maraieli, matzaieli si cerut in brate, am inceput sa imi pierd rabdarea…asa incat l-am luat pe mister Bumbo si am iesit la plimbare. A alergat putin si a obosit…asa ca mami iar a fost de serviciu la purtat bebelusul la pieptul ei cald.

Ajunse acasa, a bagat, cum ii sta in fire de altfel, cu ambele maini, o pulpita intreaga de puiut si o jumatate de castron de ciorbita…ca incepusem sa imi fac griji ca nu imi va ramane si mie ceva pe fundul castronului 🙂

Apoi…somn de voie timp de doua ore, timp in care mami…adica eu…a apucat sa toace si sa puna la foc o ciulama de ciuperci de iti lasa gura apa. Daca vreti reteta sau retete cu ce mai gatim noi, nu va sfiiti sa cereti. Voi fi foarte promta sa fotografiez si sa postez ce mancaruri mai mananca familia Mariei 🙂

Buuuuun…si iata mogaldeata treaza si afara vreo 10 grade…sau mai bine…si un soare de nu-ti venea sa stai in casa. Am imbiat-o pe Maria la o farfurie de ciulama…si, spre surprinderea mea, a si mancat 😉 Apoi am iesit la plimbare.

Imi era dor de o zi asa frumoasa. Si am lasat-o pe Maria sa umble cat si pe unde vrea. Si a umblat pana cand mi-a cerut sa stam pe banca…ca fetele. Doamne cat mi-a placut momentul!

Apoi, i s-a pus ei sa ajunga la un copac, din mijlocul unei gradinite. O despartea de acel copac un gardut viu de vreo 30 de cm inaltime. Si pentru ca s-a tot gandit ea ce sa faca si cum sa faca si nu a reusit sa-l sara, s-a lasat placinta peste el aterizand cu manutele ei catifelate si albe in noroi. M-a pufnit rasul instantaneu uitandu-ma la ea suspendata pe un gard viu cu picioarele in sus si mainile infipte in noroi. Asta este prima ei experienta de genul asta. Se uita micuta de ea la manutele murdare si facuse o grimasa scarbita. Era clar ca nu ii placea si, drept dovada, m-a lasat sa o sterg pe maini…lucru care nu se prea intampla 🙂
Am stat pana soarele s-a lasat spre apus si ne-am intors acasa.

Copila doarme deja de mai bine de o ora iar eu am baut un pahar cu lapte caldut si simt cum ma toropeste oboseala. Noapte buna va spun!

Cu drag, Mamica Mariei.

Advertisements

One thought on “O sambata de primavara la mijloc de iarna

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s