Copilul meu la 1 an si 3 luni

Maria are 1 an, 3 luni si 2 saptamani. Evolutia ei a fost surprinzatoare si noi am savurat fiecare noua achizitie a ei. Acum inca face achizitii importante.
Pe scurt, la 7 luni, statea destul de bine in fundulet si incepuse sa se rostogoleasca de pe o parte pe cealalta. Intorcea privirea daca o strigam pe nume si se uita dupa tati daca o intrebam unde este el. Ii iesise si primul dintisor si era in plina dezvoltare. La 8 luni, se uita catre bec atunci cand o intrebam unde este acesta. Mi s-a parut un prim obiect destul de bun de identificat pentru ca era mereu in acelasi loc.
Intre 9 si 10 luni, a inceput sa paseasca. Incerca sa isi tina echilibrul destul de mult singura si statea cateva secunde in picioare fara sa cada. Faceam in fiecare seara exercitii atragand-o de la unul la altul si incurajand-o sa faca singura primii pasi. I-a facut pe la 10 luni. Mergea de-a busilea deja dar incercam sa o ridic si sa paseasca in picioare. Consideram ca mersul de-a busilea ii va incetini dezvoltarea spre mersul biped.
A spus mama foarte clar intre 8 si 9 luni, iar tata a spus pe la 9 luni jumatate. Se bucura sa vada poza lui tati si zabovea mult cu privirea si cu zambetul pe fata asupra fotografiei. Catelul nostru, Tina, era Na-Na. Si acum la fel o striga.
A spus Pa-pa si a salutat cu mana la 10 luni.
La 11 luni a inceput o noua faza de dezvoltare. Se ridica in picioare tinandu-se de masa si dansa atunci cand ii placea o melodie. Atragea atentia cu un tusit daca nu era bagata in seama.
De cand a inceput sa silabiseasca, a lalait si inca lalaie. O sa radeti, dar canta cu un la-la-la foarte personal al ei. Era Lu-li-lu-li-lu. Acum are o papusa pe care am numit-o asa…Luli. O strange la piept si o iubeste.
La 12 luni fara o saptamana a plecat de la canapea spre usa. Am fost socata pentru ca se juca pe canapea cu un adidas pe care l-a luat de un siret si a plecat cu el. Nu am crezut ca este posibil si ca asa pleaca un copil, dar asta am patit.
La 1 an si o saptamana mergea singura dar ma temeam sa o las asa ca am mai supravegheat-o o vreme pana sa am incredere sa o las sa mearga si sa fie independenta.
Dupa un an au inceput tot felul de silabe. Acum la 1 an si 3 luni, becul este Be, olita este Oita, apa este Apa si printre altele mai spune si hopa, mama, tata, papa, pis, caca, gaga, nani-nani, sus, puiul este pu, catelul face ham, masina face brrrr, vaca face mmmm, sosetele stau in picioare, caciula pe cap, ochelarii la ochi.
Am pus-o pe olita la un an si doua saptamani si a prins foarte repede faptul ca dimineata trebuie sa stea pe olita. Desi nu a vrut de la inceput sa stea. Acum nu am scapat inca de pampers, dar are idee despre ce e vorba si sunt momente cand chiar cere la olita.
Incearca sa manance singura si micul dejun chiar reuseste sa il manance singura. Nu trebuie sa o iau pe sus la somn sau sa o imbrac. Trebuie doar sa ii explic ce vreau sa faca si ea raspunde imediat. De exemplu, daca ii spun ca trebuie sa mergem afara si sa vina ca sa o imbrac, vine fara nici o problema. Sau, ii spun ca trebuie sa imi aduca adidasii sa o incalt. Bombane un fel de a-si-sa-si ( in limba ei probabil inseamna adidasi) si pleaca dupa adidasi.
Consider ca stie multe, intelege si mai multe si sunt mandra de copilul meu la un am si trei luni…

Cu drag, Mamica Mariei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s